Ferma Cocosu Rosu

In perioada cand urma sa devenim parinti pentru prima oara eram mult mai atenti la tot felul de teorii care se invarteau pe langa noi. Una din cele pe care le-am auzit atunci era aceea conform careia copiii din ziua de azi, crescuti in orase, nu vor sti niciodata ce inseamna viata la tara si vor crede ca vacile sunt mov, asa cum fac deja cei de prin occident. E una din acele vorbe, cum sunt multe altele, pe care ratiunea te impiedica sa le iei in serios, dar care iti lasa, undeva in adancul sufletului, o samanta de indoiala.

Asa ca, odata cu trecerea anilor, m-am tot straduit sa ma asigur ca cei mai mici stiu ca vacile nu sunt mov. Si daca tot vorbim de vaci, sa stie si cum arata caii si care sunt diferentele dintre oi si capre, ba chiar si cum miros porcii si asa mai departe. Si, fara sa fac din asta un plan acum pot sa stau linistit ca sunt amandoi suficient de mari, incat sa fiu sigur ca tot ce le-am oferit eu in perioada asta va ramane pentru totdeauna in mintea lor. Asta evident daca nu cumva, vreodata, vacile chiar vor deveni mov :o).

In spiritul ideii de mai sus, ne-am hotarat sambata sa tragem o fuga la Ferma Cocosu Rosu aflata la vreo 25  de  km  de  Bucuresti,  catre  Pitesti.  Se  merge pe autostrada pana pe la km. 23 cand se iese in dreapta si dupa cativa kilometri, la primul sat, pe dreapta, se afla ferma. Iti recomand sa te uiti inainte pe harta proiectului www.100delocuri.ro ca sa salvezi timp. Noi ne-am invartit putin pana am gasit-o pentru ca harta de pe site-ul lor este inutila, iar intrarea nu se vede prea bine din drum, asa ca am trecut pe langa ea fara sa clipim. Noroc cu niste localnici amabili.

Mai aveam o singura experienta similara la Ferma Animalelor pe care am vizitat-o acum vreo 2 ani si de la care aveam amintiri placute. Eram tare curiosi sa vedem ce e diferit aici. Ei bine, destul de multe. Ferma Cocosu Rosu este mult mai apropiata de o ferma mica, familiala, desi dupa dimensiune n-ai zice. Am avut de multe ori senzatia ca ma aflu in curtea unor oameni gospodari si nu intr-un spatiu cu scop comercial. Poate si pentru ca nu e chiar atat de comerciala pe cat ar lasa de inteles site-ul lor. In fapt, acolo am intalnit oameni simpatici, dornici sa ne primeasca in casa lor si odata primiti sa ne simtim cat mai bine.

In Ferma se afla grajdul cu vaci si laptaria, poneii si caii, gaini de tot felul si alte pasari de curte, vreo doi iepurasi, un loc de joaca destul de generos si destul de simplu si restaurantul cu o terasa draguta. Iti mai zic o treaba, dar care te rog sa ramana intre noi. Mie…, din locul de joaca, mi-a placut cel mai mult un sezlong la umbra unui copac. Minunat m-am “jucat” pe el vreo 30 de minute dupa masa.

De la ferma se organizeaza o plimbare cu caruta la Stana care se afla la vreo 2 km si care gazduieste alte animale. Si anume oi si capre, care probabil sunt civilizatiile bastinase care au si dat numele de Stana, vaci, porci, rate si maci. Pardon macii erau langa stana. Tot in stana este amenajata o casa muzeu cu cateva camere si accesorii care te ajuta sa intri mai bine in atmosfera. De exemplu “Ia uite tati cu ce este umplut patul asta: cu paie!!! Cine a mai pomenit asa ceva!”

Complet in afara atmosferei este tiroliana care insa creeaza destul de mult entuziasm in jurul ei, asa ca… nu mai zic nimic. Desi pustii s-au bucurat cel mai mult de tiroliana, au retinut si cum se simte blanita unui miel de 1 zi si cum porcii de la care nu aveau cine stie ce asteptari se mobilizeaza imediat cand un godac de 30 de cm se rataceste si ii striga in ajutor sau cat de gingasi arata 20 de bobocei de rata care isi leagana pasii dupa mamica lor. Un tatic foarte simpatic radea cand noi toti, la vederea scroafelor cu pui, ne minunam de parca vedeam extraterestrii.

Dupa-amiaza copiii au ocazia sa mulga vacile si asta este o experienta de neuitat. Apropos de vaca mov si daca vreodata vacile vor deveni mov, cred ca dupa ce au muls o vaca cu coada fluturandu-le deasupra capului in mijlocul unui grajd aglomerat, niciunul din copii nu va uita vreodata culoarea adevarata a vacilor.

Ziua s-a incheiat cu pregatirea painii care a permis tuturor celor mici si nu doar, sa-si framante painicile lor si apoi sa se bucure entuziasmati de rodul muncii lor proaspat scos din cuptor.

Toate astea, mai putin tiroliana de la stana si saltele din ferma ne-au costat 7ron de persoana. Pe langa taxa de acces, mai poti sa lasi bani la cateva distractii pentru copii, detaliate pe site-ul lor http://www.cocosurosu.ro/ferma. Tot pe site gasesti toate informatiile despre program si oferta lor. Am si mancat acolo si ne-a placut atat de mult incat ne-am cumparat si cate ceva pentru acasa.

Uitandu-ma acum pe site-ul lor mai cu atentie am remarcat textul asta: “Ferma Cocosu Rosu îsi propune să te aducă aproape de natură și atmosfera satului românesc” si-mi dau seama ca exact asta este experienta pe care am avut-o si pe care atat noi cat si copiii am gustat-o cu pofta.

Alex Arama, mai 2014

[Show slideshow]

1 2 ►