Stația de metrou Politehnica – ecosistem preistoric

decembrie 30, 2014 în URBANE de Alex

Urmează Stația Politehnica cu peronul în Cretacic. Vă rugăm pășiți cu grijă pe plăcile de marmură roșie întrucât adăpostesc exponate vechi de aproape 200 de milioane de ani.

Cum ar fi? Eu zic că n-ar fi rău deloc. Am ști astfel pe ce minunăție unică călcăm în fiecare zi, atunci când străbatem stația de metrou Politehnica. Plăcile de marmură roșie care sunt prezente în întreaga stație au în compoziție fosile.

Și nu mă refer la fosilele studenților cu restanțe eterne, ci la fosile în toată regula de pe vremurile în care pe aici era doar apă. Pentru a fi științific precis, trebuie să numesc personajele. În rolul principal rudiștii, apoi cu apariții sporadice melci, alge și corali. Pun mare preț pe exactitatea științifică pentru că mi-aș dori ca peste 200 de milioane de ani când cineva sau ceva va găsi urmele noastre, să nu ne încadreze într-o denumire generică de genul fosile preistorice.

În plus m-am simțit cumva obligat să împărtășesc rezultatele căutărilor mele, pentru că vizita nu a fost întâmplătoare. Am aflat despre loc urmare a unei recomandări din partea unui prieten al proiectului și am mers țintit să-l descopăr. Numai că atunci când am ajuns, am fost puțin descumpănit, căci ceea ce înregistrau ochii mei nu se suprapunea peste nimic din cunoștințele mele despre fosile, ce-i drept limitate. Atât de surprins am fost încât l-am întrebat pe amicul Google pe loc pe unde găsesc fosilele, convins fiind că trebuie să fie ascunse pe undeva. Google mi-a confirmat că ceea ce vedeam era corespunzător realității. Îți dai seama? Eu la fața locului verific pe net dacă ceea ce văd e corect.

Primesc confirmarea și mă declar satisfăcut. Tot ceea ce văd este marmură roșie cu fosile în toată regula, aduse tocmai de la Cluj de la cariera Savadisla, cu puțin înainte de 1983, când a fost inaugurată stația de metrou. Cică pentru că oamenii s-ar fi grăbit și n-ar mai fi băgat de seamă despre ce e vorba în materialul de lucru. S-or fi grăbit sau poate doar nu le-a păsat, ce mai contează acum? Atunci a contat dramatic ritmul draconic impus de Ceaușescu și ambițiile lui care au alimentat realizarea metroului din București. Suntem unii dintre puținii care au reușit să construiască cu un spectaculos ritm de 5km anual, folosind doar resurse românești. Am aflat cu ocazia asta o istorioară legată de prima stație de metrou pe care am văzut-o în viața mea, Stația Piața Romană. Inițial stația a fost eliminată din proiect de o decizie a iubitei conducătoare care considera că stațiile din centru sunt prea dese și cetățenii nu vor mai face suficientă mișcare pentru a se păstra în formă. Constructorii au făcut-o totuși în secret pentru că lucrările începuseră deja, însă la final au zidit-o cu pereți pe toată lungimea. Astfel, o perioadă, stația părea să fie doar o galerie. „Mult-iubiții” au revenit asupra deciziei și, tot în secret, s-au efectuat lucrări prin care pereții construiți au fost demolați, însă într-o mică măsură și cu mare grijă, întrucât amplasarea în curbă creștea riscurile de surpare. Și uite așa s-a ajuns la aspectul actual, de departe ciudat, al stației Piața Romană.

Te mai miră faptul că pardoseala de la Politehnică a fost făcută cu fosile preistorice. Te miră sau nu, ceea ce contează cel mai mult este că suntem beneficiarii ambițiilor lui Ceaușescu puse în practică de oameni care și-au lăsat sănătatea și tinerețea pe șantierele care au pus în practică planurile megalomane ale dictatorului. Pentru aceștia suntem acum datori să ne bucurăm și să apreciem rezultatele.

Am descoperit câteva planuri, pe care Metrorex se laudă că le-ar avea, de a amenja stația sub numele de „Muzeul de 3 minute”. Ideea e veche de peste 10 ani și până acum nu s-au găsit bani pentru a pune în valoare acest unicat mondial. Dar nici asta nu mă ingrijoreaza prea tare. Până la urmă rudiștii ăștia au răbdare de aproape 200 de milioane de ani. Or mai avea ei încă vreo câțiva zeci până să devină vedete de clasă internațională, mai ales că partea cea mai grea cu adusul de la Cluj la București a fost făcută deja.

Ți-a plăcut? Spune și altora: