Vă invităm să descoperiţi un domeniu ce a stârnit interesul întregii lumi, în toate timpurile: filozofia. Pentru a înţelege mai bine ce stă la baza sistemelor de gândire care au influenţat Europa şi nu numai, pornim de la marile întrebări ridicate de grecii antici: ce este viaţa, cum a luat naştere universul, ce este timpul, ce este cunoaşterea sau ce este virtutea.
În estul Mediteranei, în al şaselea secol înainte de Hristos, se contura un fenomen cultural ce avea să marcheze întreaga lume, şi anume gândirea filozofică. Nu se poate spune că, înainte de primii filozofi din Milet, marile culturi înconjurătoare ale cetăţilor greceşti au dus lipsă de gânditori. Totuşi, gândirea filozofică, în accepţiunea ei occidentală, s-a configurat într-un anume areal temporal şi spaţial, într-un context privilegiat tocmai de numeroasele contacte pe care cetatea Miletului – aflată în Asia Mică, pe teritoriul actual al Turciei – le-a avut cu „artefactele” ideatice ale vechilor egipteni, ale babilonienilor şi ale hitiţilor.
S-ar putea afirma că elementul de noutate adus de aceşti primi filozofi a constat în tipul de discurs pus în joc în tratarea aceloraşi subiecte de care se ocupaseră şi egiptenii sau babilonienii. Un mod mai consecvent de a pune întrebările considerate a fi esenţiale şi o anumită înclinaţie spre argumentare au constituit linia de demarcaţie între ceea ce avea să devină filozofia greacă şi gândirea pre-filozofică a culturilor invocate mai sus.
Vom descoperi pe parcursul acestui curs câteva dintre aspectele fundamentale ale filozofiei vechilor greci şi vom discuta despre întrebările majore ale filozofiei greceşti. Revenind asupra răspunsurilor oferite de aceşti filozofi ai antichităţii, vom putea să înţelegem mai bine originea unor preocupări şi întrebări ce au rămas relevante şi pentru omul contemporan.
Structura celor trei întâlniri:
1. Despre originea universului şi natura lumii – teoriile cosmogonice propuse de filozofii presocratici ca Thales, Anaximandru şi Anaximene.
2. Despre suflet, cunoaştere şi natura realităţii – de la Heraclit şi Parmenide la dialogurile marelui Platon şi proiectul metafizic al lui Aristotel.
3. Cum trebuie trăită viaţa şi care au fost ultimii filozofi ai Greciei antice – cât de mari sunt diferenţele între modelul epicurian şi cel stoic? Cât de religioasă a fost gândirea neoplatonică?
Lector: Cristian Vechiu Data începerii: 31 Octombrie 2018, Oră curs: 19:00 Număr de ateliere: 3, Frecvență săptămânală, miercuri (o întâlnire durează 2h)
Cost: 180 ron (total pentru 3 întâlniri), Cost redus (card fidelitate, studenti, elevi, pensionari): 160 ron (total pentru 3 întâlniri)
Loc: Fundație – str. C. A. Rosetti, nr 47 (Intersecție cu str. I.L. Caragiale) Info&înscrieri: https://bit.ly/2yFHNPx
Vă invităm să descoperiţi un domeniu ce a stârnit interesul întregii lumi, în toate timpurile: filozofia. Pentru a înţelege mai bine ce stă la baza sistemelor de gândire care au influenţat Europa şi nu numai, pornim de la marile întrebări ridicate de grecii antici: ce este viaţa, cum a luat naştere universul, ce este timpul, ce este cunoaşterea sau ce este virtutea.
În estul Mediteranei, în al şaselea secol înainte de Hristos, se contura un fenomen cultural ce avea să marcheze întreaga lume, şi anume gândirea filozofică. Nu se poate spune că, înainte de primii filozofi din Milet, marile culturi înconjurătoare ale cetăţilor greceşti au dus lipsă de gânditori. Totuşi, gândirea filozofică, în accepţiunea ei occidentală, s-a configurat într-un anume areal temporal şi spaţial, într-un context privilegiat tocmai de numeroasele contacte pe care cetatea Miletului – aflată în Asia Mică, pe teritoriul actual al Turciei – le-a avut cu „artefactele” ideatice ale vechilor egipteni, ale babilonienilor şi ale hitiţilor.
S-ar putea afirma că elementul de noutate adus de aceşti primi filozofi a constat în tipul de discurs pus în joc în tratarea aceloraşi subiecte de care se ocupaseră şi egiptenii sau babilonienii. Un mod mai consecvent de a pune întrebările considerate a fi esenţiale şi o anumită înclinaţie spre argumentare au constituit linia de demarcaţie între ceea ce avea să devină filozofia greacă şi gândirea pre-filozofică a culturilor invocate mai sus.
Vom descoperi pe parcursul acestui curs câteva dintre aspectele fundamentale ale filozofiei vechilor greci şi vom discuta despre întrebările majore ale filozofiei greceşti. Revenind asupra răspunsurilor oferite de aceşti filozofi ai antichităţii, vom putea să înţelegem mai bine originea unor preocupări şi întrebări ce au rămas relevante şi pentru omul contemporan.
Structura celor trei întâlniri:
1. Despre originea universului şi natura lumii – teoriile cosmogonice propuse de filozofii presocratici ca Thales, Anaximandru şi Anaximene.
2. Despre suflet, cunoaştere şi natura realităţii – de la Heraclit şi Parmenide la dialogurile marelui Platon şi proiectul metafizic al lui Aristotel.
3. Cum trebuie trăită viaţa şi care au fost ultimii filozofi ai Greciei antice – cât de mari sunt diferenţele între modelul epicurian şi cel stoic? Cât de religioasă a fost gândirea neoplatonică?
Lector: Cristian Vechiu
Data începerii: 31 Octombrie 2018, Oră curs: 19:00
Număr de ateliere: 3, Frecvență săptămânală, miercuri (o întâlnire durează 2h)
Cost: 180 ron (total pentru 3 întâlniri), Cost redus (card fidelitate, studenti, elevi, pensionari): 160 ron (total pentru 3 întâlniri)
Loc: Fundație – str. C. A. Rosetti, nr 47 (Intersecție cu str. I.L. Caragiale)
Info&înscrieri: https://bit.ly/2yFHNPx
https://www.facebook.com/events/1598733686937812/
Detalii
Loc de desfășurare