Calcanul din Arthur Verona

mai 24, 2014 în URBANE de Alex

Exista in Bucuresti mult graffiti pe care mi-as dori sa-l pot sterge cu o radiera asa cum as face cu un desen urat. Vorbesc de parca eu as desena sau as avea macar vreo sansa sa fac asta candva, dar zic si eu asa o vorba. Probabil tocmai neputinta mea ma face sa apreciez reusitele celor care pot. Pe de alta parte cum as putea desena un desen frumos daca nu incep cu unul mai putin reusit. Oare primele desene ale lui Michelangelo or fi fost perfecte? Nu prea cred! Iar cand la final ii vezi capodoperele nu are nici o importanta cati pereti o fi mazgalit el pana la tavanul capelei Sixtine.

Ei bine acelasi lucru il gandesc eu cand vad cele cateva locuri din Bucuresti unde niste artisti minunati provoaca dureri de masele. Adica merg pe strada cu gandurile mele si eventual niste muzica in casti ca sa imi aud gandurile alea si deodata ochii imi cad pe zidurile unei cladiri aflate la intersectia strazilor Pictor Arthur Verona si Dionisie Lupu. Si cand vad ce vad raman cu gura deschisa. Deschisa larg de’mi bate vantul prin gura pana se face curent si uite asa ma dor maselele. Noroc ca dupa ce depasesc socul cromatic incep sa citesc (pentru ca ei bine nu e doar cu poze) si zambesc hotarat spre a rade singur in mijlocul drumului. Nu cred ca as fi ciudat pentru ca banuiesc ca li se intampla multora care trec pe aici.

Nu este singurul loc din Bucuresti cu astfel de creatii dar dupa mine este cel mai frumos oferind o experienta completa. Priceperea mea in aprecierea artelor plastice este foarte redusa, dar fac afirmatia anterioara pentru ca din punct de vedere vizual m-a oprit, m-a incantat, m-a inseninat. Si ce e si mai grozav este ca nu se opreste aici, lucrarea are poveste, are mesaj, are lucruri de spus cu care provoaca ganduri. Iar la final am ramas cu o experienta cu adevarat frumoasa si cu dorinta ca data viitoare cand trec pe aici sa stau putin mai mult si sa mai vad cateva detalii.

Povestea locului incepe prin 2007 cand aici a fost realizat primul graffiti legal din Bucuresti. Intre timp s-au schimbat cateva randuri de desene, am gasit in articole mai vechi si alte fotografii, la fel de frumoase. N-am dat de urma numelor artistilor actuali, doar de ale primilor care au lucrat in 2007. Pana la urma insa cred ca o parte a farmecului acestor artisti este norul anonimitatii care ii invaluie.

Pentru a ajunge la astfel de opere de arta este cu siguranta nevoie de exercitiu, este nevoie de zeci si sute de ziduri mazgalite cu tot felul de mizerii.  Dar cand la final primesc in dar o astfel de experienta zic multumesc si eventual pun mana pe un burete si ajut la curatarea celor nereusite.

Alex Arama, martie 2014

Completari in galerie cu fotografii noi din colectia de vara 2014.

100 de locuri - ce mai e nou - Google Chrome 20-Mar-14 125220 AM

Ți-a plăcut? Spune și altora: